Noul Cod al Urbanismului (CATUC): ce se schimbă și de când

Se numește Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor — pe scurt CATUC. Are aproape 600 de articole, iar de la 25 august 2026 a înlocuit dintr-o dată legile după care s-a construit în România în ultimii 35 de ani. Dacă ai de gând să construiești, să extinzi sau să legalizezi ceva, te privește direct.

Mai jos e ce contează pentru un om obișnuit, nu pentru un jurist: ce dispare, ce apare, de când, și ce faci dacă ai deja un dosar pornit.

Ce legi dispar

Asta e partea care explică de ce se vorbește atât. Codul nu modifică legislația existentă — o înlocuiește. La data intrării în vigoare se abrogă:

Practic: tot ce știai despre autorizația de construire are, de la 25 august 2026, altă bază legală. Nu înseamnă că totul se schimbă în conținut — multe reguli se regăsesc, reformulate, în noul cod. Dar reperele juridice se mută.

Când a intrat efectiv în vigoare

Aici e cea mai frecventă confuzie din presă. Legea adoptată nu înseamnă lege în vigoare. Sunt trei pași, în ordine:

1. Adoptarea în Parlament — 29 iulie 2026 la Camera Deputaților, 30 iulie 2026 la Senat. Făcut.
2. Promulgarea de către Președinte — Decretul nr. 720 din 4 august 2026. Legea a primit numărul 169/2026 și poartă data de 5 august 2026. Făcut.
3. Publicarea în Monitorul Oficial — de aici pornește ceasul. S-a produs pe 10 august 2026: Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661. Termenul de 15 zile se împlinește pe 24 august, deci Codul se aplică de pe 25 august 2026.

Miza invocată public de Guvern pentru graba din Parlament a fost jalonul din PNRR legat de acest cod, cu 972 de milioane de euro asociate. Reține însă mecanismul, nu calendarul din presă: data de la care se aplică efectiv codul se calculează din ziua publicării în Monitorul Oficial, plus 15 zile.

Mai e un detaliu care contează mult în practică: codul spune explicit că intrarea lui în vigoare nu depinde de apariția normelor de aplicare. Nu se poate invoca „așteptăm normele” ca să se amâne aplicarea.

Ce se schimbă concret

Autorizarea devine mai rapidă — pe hârtie

Marea promisiune e reducerea timpului de autorizare de la 4–8 luni la aproximativ 65 de zile, prin trei mecanisme: un acord unic obținut printr-o singură comisie (Comisia de acord unic) în locul plimbatului pe la fiecare instituție — la documentațiile de urbanism, echivalentul e avizul unic integrat —, o platformă digitală națională cu ghișeu unic, și avizarea tacită — dacă un avizator nu răspunde în termen, avizul se consideră acordat (Art. 269 alin. (14)). Regula „membru absent = acord” există separat, la comisia de avizare integrată a documentațiilor de urbanism (Art. 93 alin. (1)), nu la Comisia de acord unic.

Cifra de 65 de zile nu apare însă nicăieri în Cod. Termenele maxime scrise în lege, adunate, dau mai mult: 15 zile lucrătoare pentru certificatul de urbanism de construire/desființare (Art. 257 alin. (4)), 30 de zile calendaristice pentru avizele emise prin Comisia de acord unic (Art. 269 alin. (3)) și încă 30 de zile calendaristice pentru autorizația de construire (Art. 273 alin. (1)) — și asta în ipoteza unui dosar complet din prima și fără nicio cerere de completare. Nu e un termen total garantat. Avizarea tacită are propriile condiții — dovada depunerii, declarație pe proprie răspundere — și nu se aplică instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională. Calendarul realist, pas cu pas, e în articolul despre toate termenele din procedura de autorizare.

Apare procedura de notificare

Categoria „lucrări fără autorizație de construire” din Legea 50/1991 a dispărut ca atare. În locul ei apar trei regimuri distincte: procedura simplificată de notificare, lucrările fără nicio formalitate și avizul de amplasare — acesta din urmă pentru dotări din spațiul public: rastele de biciclete, stații de încărcare pentru mașini electrice, tonete și rulote de maximum 12 mp, toalete ecologice, amenajări temporare în aer liber (Art. 300). Pentru construcții noi, notificarea funcționează doar în mediul rural și doar în condiții stricte; pentru anumite intervenții asupra construcțiilor existente (de la înlocuirea acoperișului până la amenajarea podului sau închiderea balcoanelor) și pentru o serie de amenajări, notificarea e disponibilă și la oraș, cu condiția să te afli în afara zonelor protejate — iar la capitolul construcții noi presa a simplificat masiv povestea cu „casele de 150 mp fără autorizație”. Am scris separat ce scrie de fapt în lege.

Se poate legaliza ce s-a construit fără acte

Codul introduce autorizația de regularizare — un mecanism cu nume și cu reguli scrise, în locul intrării în legalitate care se negocia până acum de la caz la caz. Cine a construit fără autorizație sau cu nerespectarea ei are obligația să o ceară, iar dacă îndeplinește condițiile, situația se poate regulariza în loc să se ajungă la demolare. Nu se aplică oricui și oricărei construcții. Detaliile, aici.

Certificatul de urbanism se împarte în cinci

Nu mai există un singur tip de certificat de urbanism, ci cinci, în funcție de ce vrei să faci: pentru informare, pentru operațiuni cadastrale, pentru construire sau desființare de clădiri și amenajări, pentru lucrări inginerești și pentru construcții cu caracter special.

București: autorizările se mută la Primăria Capitalei

Începând cu 1 noiembrie 2028, certificatele de urbanism și autorizațiile de construire din București nu se mai emit de primăriile de sector, ci de Primăria Municipiului București, prin arhitectul-șef al Capitalei, asistat de șapte arhitecți-șefi adjuncți. E aplicarea rezultatului referendumului local din 2024.

Am deja un dosar în lucru. Ce se întâmplă?

Cea mai frecventă întrebare, și vestea e bună.

Deci certificatul de urbanism obținut înainte nu se anulează și poți merge mai departe cu el către autorizația de construire. La fel, procedurile de urbanism începute înainte rămân sub legea veche, iar avizele deja obținute își păstrează valabilitatea.

Există și o portiță, dar ea privește doar documentațiile de urbanism și de amenajarea teritoriului aflate în curs (PUG, PUZ, PUD): pentru avizele pe care încă nu le-ai obținut la o astfel de documentație, procedura poate fi continuată în varianta simplificată, prin comisia de avizare integrată, cu păstrarea valabilității avizelor deja obținute. Pentru dosarul de autorizație de construire pornit pe un certificat de urbanism vechi, portița nu se aplică: avizele solicitate prin acel certificat se eliberează în continuare după regulile în vigoare la data emiterii lui — adică pe procedura veche.

Ce termene au instituțiile

Codul dă termene și instituțiilor, nu doar cetățenilor. Merită știute, fiindcă explică de ce în primele luni vor exista blocaje la ghișee:

Ce înseamnă asta pentru tine, pe scurt

• Dacă ai autorizație sau certificat de urbanism valabil — nu se schimbă nimic pentru tine. Continuă.
• Dacă ești pe punctul de a depune — depui pe procedura nouă — merită să discuți cu proiectantul ce se schimbă în conținutul dosarului.
• Dacă vrei să construiești la țară — se simplifică procedura, dar tot ai nevoie de proiect făcut de arhitect. Nu construiești fără specialist.
• Dacă ai construit fără acte — calea de legalizare care se negocia până acum de la caz la caz a căpătat reguli scrise și condiții clare. Merită verificat dacă te califici.
• Dacă ești în București — până în 2028 rămâi la primăria de sector.

Două scăpări din textul adoptat

Merită știute, pentru că explică de ce în primele luni vor exista interpretări diferite de la primărie la primărie.

Legea își contrazice propriile termene

Același organism — comisia locală de avizare integrată, cea care emite avizul unic — are în cod două termene diferite de înființare:

Nu doar numărul de zile diferă, ci și momentul din care curge termenul — iar între publicare și intrarea în vigoare au fost 15 zile. Practic, un termen e considerabil mai strâns decât celălalt. Până la o clarificare, prudent e să te aștepți la cel scurt.

Trimiterile interne sunt decalate pe alocuri

Codul trimite pe alocuri la articole greșite. Cel mai clar exemplu din forma publicată: Art. 316 alin. (1) lit. d) trimite la „art. 279 alin. (10)” — dar art. 279 are în total patru alineate, deci alineatul acela nu există. Iar Art. 274 alin. (7) trimite pentru sancțiuni la „art. 367″, care este clasificarea construcțiilor după durata de existență; contravențiile sunt la art. 357.

Explicația probabilă: în Parlament s-au eliminat articole, iar referințele nu au fost renumerotate peste tot. O parte dintre ele au fost corectate între forma adoptată și publicarea în Monitorul Oficial — altele au rămas. Consecința practică pentru tine: dacă cineva îți citează un număr de articol, verifică ce scrie acolo, nu doar numărul. Noi, în articolele de pe site, cităm întotdeauna articolul de la locul unde se află efectiv textul.

Formularele obligatorii de la 26 august 2026 — cereri pentru certificat de urbanism, pentru autorizație și pentru notificare — sunt în Ordinul 975/2026, de unde le poți descărca gratuit, în PDF.

Urmărim normele de aplicare și corecțiile publicate în Monitorul Oficial și actualizăm articolul. Dacă ai un proiect în lucru și nu ești sigur cum te prinde schimbarea, scrie-ne — ne uităm concret pe situația ta.