Status legislativ
Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor a fost promulgat prin Decretul nr. 720 din 4 august 2026 și a devenit Legea nr. 169/2026. A fost publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026. Este în vigoare de la 25 august 2026. A înlocuit Legea 50/1991, abrogată integral.
De când s-a votat noul Cod al urbanismului, circulă peste tot varianta: „la țară poți construi casă până la 150 mp fără autorizație de construire”. E o simplificare care poate să te coste demolarea casei. Mai jos e ce scrie efectiv în articolul din lege.
Prima corecție: nu e „fără autorizație”, e „pe notificare”
Secțiunea din lege nici măcar nu se numește așa. Titlul ei exact este:
„Dispoziții privind realizarea lucrărilor de construire în baza procedurii simplificate a notificării sau în lipsa oricărei formalități”
Secțiunea a 5-a, titlu
Sunt două lucruri diferite, iar casa de 150 mp face parte din primul. „Pe notificare” înseamnă că depui un dosar la primărie, cu proiect făcut de arhitect, și aștepți un termen. „Fără nicio formalitate” înseamnă că nu depui nimic — dar acolo intră cu totul alte lucrări, mult mai mici.
Diferența nu e de vocabular. Dacă începi lucrarea fără să notifici, construiești ilegal exact ca înainte.
Ce scrie exact despre casa de 150 mp
„(ii) o singură locuință unifamilială cu acces și lot propriu, parter sau demisol și parter, fără subsol, cu o suprafață desfășurată maximă de 150 mp, în intravilanul din mediul rural, cu respectarea regulamentului de urbanism aplicabil, exclusiv pentru locuințele realizate în baza unor proiecte-tip puse la dispoziție de autoritățile publice centrale sau locale, rezultate în urma unor concursuri de soluții organizate conform metodologiei elaborate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România sau pe baza unor proiecte individuale întocmite de către colective tehnice de specialitate, formate din arhitecți cu drept de semnătură și ingineri proiectanți de structuri și proiectanți de instalații, cu respectarea Ghidului de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural, elaborat de Ordinul Arhitecților din România, avizate de arhitectul-șef de județ;”
Art. 294 alin. (2) lit. a) pct. ii
Ca să intri pe notificare, casa ta trebuie să bifeze toate condițiile de mai jos, simultan. Nu e o listă din care alegi.
| Condiție | Ce înseamnă concret |
|---|---|
| O singură locuință | Unifamilială. Nu duplex, nu două case pe lot, nu bloc. |
| Acces și lot propriu | Lotul e al tău, nu în indiviziune, și are un acces propriu asigurat legal. Codul nu spune dacă un acces prin servitute sau printr-un drum comun se încadrează — verifică cu arhitectul-șef de județ înainte să notifici. |
| Parter sau demisol + parter | Fără etaj și fără mansardă locuibilă. Aici cad cele mai multe proiecte. |
| Fără subsol | Scris explicit. Demisol da, subsol nu. |
| Maximum 150 mp desfășurați | Suma tuturor nivelurilor, măsurată la exteriorul închiderilor de fațadă, din care se scad suprafețele care nu intră în calculul CUT: balcoane exterioare și logii deschise, terase neacoperite, poduri neamenajabile, spații cu înălțime liberă sub 1,80 m și altele (anexa nr. 1). Nu e amprenta la sol. |
| Intravilan, mediu rural | La oraș nu se aplică deloc. Nici în extravilan. |
| Respectă regulamentul local | POT, CUT, retrageri, înălțimi — regulile din PUG rămân obligatorii. |
| Proiect-tip sau proiect de arhitect | Condiția pe care a ratat-o presa. Detalii mai jos. |
| Studiu geotehnic + studiu topografic | Obligatorii prin excepție — art. 298 alin. (3). Proiectul-tip trebuie adaptat la condițiile terenului tău. |
Condiția pe care nu o menționează nimeni: proiectul
Cuvântul din lege este „exclusiv”. Nu poți construi orice casă de 150 mp la țară pe notificare. Ai fix două variante:
- Proiect-tip pus la dispoziție de stat sau de primărie, rezultat dintr-un concurs de soluții organizat conform metodologiei elaborate de Ministerul Dezvoltării împreună cu Ordinul Arhitecților.
- Proiect individual, întocmit de un colectiv format din arhitect cu drept de semnătură, inginer proiectant de structuri și inginer de instalații, care respectă Ghidul de arhitectură pentru încadrarea în specificul local din mediul rural al OAR — și care este avizat de arhitectul-șef al județului.
Că arhitectul rămâne obligatoriu nu e interpretarea noastră. E scris explicit, în alt articol din cod:
„(8) Este obligatorie participarea arhitectului cu drept de semnătură obținut în condițiile legii la elaborarea proiectelor pentru autorizarea construirii, a celor care se supun procedurii simplificate de notificare și a celor prevăzute de art. 299 alin. (2) lit. a) pct. 6”
Art. 264 alin. (8)
Nu scapi de proiect și nu scapi de arhitect. Și nu scapi de studiul geotehnic și de cel topografic: art. 298 alin. (3) le impune expres tocmai pentru casa de 150 mp pe notificare. Scapi de procedura lungă de autorizare: în loc de 4–8 luni de plimbat după avize, depui notificarea și, dacă nu-ți răspunde nimeni, poți începe în circa cinci săptămâni.
Anexele: garaj, piscină, pergolă, bucătărie de vară
Partea mai puțin discutată, dar care pe mulți îi interesează mai mult decât casa:
„(i) clădiri/construcții noi exterioare locuințelor unifamiliale, astfel cum sunt garaje, terase acoperite, pergole, bucătării de vară, chioșcuri, piscine, grupuri sanitare și altele asemenea, care nu depășesc cumulat 50 mp, inclusiv cele sub 20 mp construite cu fundație, cu caracter permanent, nedemontabile, situate în mediul rural, cu excepția localităților rurale aflate în zonele metropolitane.”
Art. 294 alin. (2) lit. a) pct. i
Trei cuvinte fac toată diferența aici.
„Cumulat” — cei 50 mp se adună. Nu 50 mp de garaj plus 50 mp de terasă. Tot ce construiești în curte, la un loc, trebuie să încapă în 50 mp.
„Inclusiv cele sub 20 mp construite cu fundație” — până acum, construcțiile mici cu fundație erau tratate separat. Acum intră în același plafon.
„Cu excepția localităților rurale aflate în zonele metropolitane” — dacă satul tău e în zona metropolitană a unui oraș mare, nu beneficiezi. Verifică asta prima dată, nu ultima.
Vrei garaj de 24 mp, terasă acoperită de 18 mp și o pergolă de 12 mp. Total: 54 mp. Depășești plafonul cu 4 mp, deci nu te încadrezi pe notificare pentru tot ansamblul.
Soluții: fie reduci pergola la 8 mp și intri în 50, fie faci garajul și terasa pe notificare acum (42 mp) și pergola separat mai târziu — dar atenție, plafonul e cumulat, deci a doua lucrare tot se adună la prima.
Și verifici întâi dacă localitatea nu e cumva în zona metropolitană Oradea — caz în care regula nu se aplică deloc.
Cum decurge notificarea, pas cu pas
Legea descrie procedura la articolele 295 și 296. Pe scurt:
„(1) Notificarea executării lucrărilor de construire se realizează în toate cazurile prealabil începerii executării lucrărilor.”
„(4) Notificarea se realizează prin completarea unui formular de notificare și anexarea unui proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat realizat de către colective tehnice de specialitate […] însoțite de plata taxelor prevăzute de lege în vederea emiterii autorizațiilor.”
Art. 295 alin. (1) și (4)
Notifici înainte de a începe, nu după. Depui un formular plus un proiect tehnic de execuție simplificat, și plătești taxele — dar taxa de autorizare se percepe la jumătate pentru lucrările supuse procedurii simplificate (art. 313 alin. 4). Deci nici gratuit nu e.
După ce depui, primăria are 15 zile lucrătoare și poate face cinci lucruri:
| Ce poate face primăria | Ce înseamnă pentru tine |
|---|---|
| Nu răspunde | Aprobare tacită la 15 zile lucrătoare. Tăcerea e acord. |
| Cere clarificări | Completezi, iar cele 15 zile lucrătoare curg de la înregistrarea clarificărilor — art. 296 alin. (1) lit. d) și e). |
| Cere avize | Se obțin prin Comisia pentru Acord Unic sau separat. |
| Îți spune că îți trebuie autorizație | Lucrarea ta nu se încadra. Mergi pe procedura clasică. |
| Respinge notificarea | Doar motivat — dacă lucrările contravin documentațiilor de urbanism, reglementărilor legale în vigoare sau altor condiții obligatorii. |
„(5) Termenul de realizare a lucrărilor notificate este valabil pentru un termen de 3 ani de la data expirării termenelor prevăzute la alin (1).”
„(6) Începerea lucrărilor notificate se realizează la 15 zile calendaristice după împlinirea termenului prevăzut la alin (1), lit. a) […]”
Art. 296 alin. (5) și (6)
Dacă primăria tace, aștepți 15 zile lucrătoare până se aprobă tacit, apoi încă 15 zile calendaristice până poți începe efectiv. Cele 15 zile lucrătoare înseamnă circa trei săptămâni de calendar, deci pune la socoteală aproximativ cinci săptămâni de la depunere, nu o lună.
Apoi ai 3 ani să faci lucrarea. Atenție însă: nu e un avantaj față de autorizația clasică. Și aceea e valabilă tot 3 ani de la emitere — art. 309 alin. (1). Termenul se extinde pe durata de execuție prevăzută în autorizație, poate fi suspendat o singură dată cu cel mult 12 luni, iar prelungirea celor 3 ani este interzisă (art. 309 alin. 5). Dacă însă nu apuci să termini lucrările în durata de execuție din autorizație, poți cere prelungirea valabilității cu cel mult 12 luni — dar numai cu minimum 15 zile înainte de expirare (art. 309 alin. 6). Diferența dintre notificare și autorizație nu stă, deci, în cât ai la dispoziție să construiești, ci în cât aștepți până poți începe.
Cine răspunde dacă ceva e greșit
Partea la care merită să te uiți de două ori, pentru că aici se mută riscul:
„(2) Notificarea are rolul unei declarații pe proprie răspundere acordată de către beneficiarul lucrării cu privire la îndeplinirea condițiilor realizării lucrării exclusiv în baza notificării.”
„(4) Răspunderea pentru nerespectarea dispozițiilor prevăzute la alin. (3) aparține beneficiarului obiectivului de investiții, proiectanților și executanților […]”
Art. 297 alin. (2) și (4)
La autorizația clasică, primăria verifică încadrarea în reglementările de urbanism și dosarul de avize, dar nu își asumă proiectul: semnarea lui atrage răspunderea celor care l-au întocmit (art. 259 alin. 5, art. 264 alin. 9). La notificare, tu declari pe proprie răspundere că te încadrezi, iar verificarea tehnică pentru cerințele fundamentale de calitate nici nu se mai face — răspunderea revine echipei de proiectanți. Singura excepție: studiul geotehnic și cel topografic rămân obligatorii (art. 298 alin. 3).
Consecința practică: dacă te-ai încadrat greșit, nu ai scuza „mi-a aprobat primăria”. Ai declarat tu. De asta contează enorm cine îți face proiectul.
Parter de 110 mp și mansardă locuibilă de 35 mp. Total 145 mp — sub 150. Pare în regulă.
Nu pentru notificare. Legea spune „parter sau demisol și parter”. Mansarda locuibilă nu apare în textul care permite construirea unei case noi pe notificare. (Pe notificare poți doar amenaja o mansardă într-un pod existent, la o casă deja construită — e alt punct din lege.)
Dacă ai fi notificat-o și ai fi construit, ai fi avut o casă ridicată fără formă legală — iar declarația pe proprie răspundere ar fi fost a ta.
Vestea bună: casa asta are totuși o cale mai ușoară, doar că e altă cale. Vezi mai jos.
Nu te încadrezi la notificare? Mai există o variantă
Partea despre care nu scrie nimeni. Codul prevede, separat de notificare, un proiect simplificat pentru autorizația de construire clasică, dedicat caselor de la țară:
„(4) Proiectul pentru autorizarea construiri [sic] pentru gospodării unifamiliale în mediul rural se elaborează în conformitate cu conținutul-cadru prevăzut în anexa nr. 3.”
Art. 264 alin. (4)
Iar Anexa 3 se cheamă, textual, „Conținutul-cadru simplificat al proiectului pentru autorizarea construirii unei locuințe unifamiliale în mediul rural”, cu precizarea din titlu: regim de înălțime de maxim P + M și o suprafață construită desfășurată de maximum 150 mp.
Aici mansarda e permisă. Mergi pe autorizație de construire normală, dar cu un proiect mult mai subțire: plan de încadrare, plan de situație actual și propus, plan de branșamente, proiect de arhitectură și proiect de împrejmuire — acesta e tot proiectul pentru autorizare. După ce primești autorizația mai ai nevoie de proiectul tehnic de execuție: fără el, începerea lucrărilor e interzisă (art. 264 alin. 5 și 6). Restul dosarului de autorizare (cererea, extrasul de carte funciară, avizele cerute prin certificatul de urbanism, devizul) rămâne ca la orice autorizație.
Deci ai trei trepte, nu două — și e important să știi pe care ești, pentru că multă lume crede că singura alternativă la notificare e dosarul complet.
| Calea | Ce case | Cât durează |
|---|---|---|
| Notificare Art. 294 |
Parter sau demisol+parter, fără subsol, max 150 mp desfășurați, doar rural, doar cu proiect-tip sau proiect avizat de arhitectul-șef de județ | ~5 săptămâni |
| Autorizație cu proiect simplificat Art. 264 alin. (4) + Anexa 3 |
Gospodării unifamiliale în mediul rural, maximum P+M, max 150 mp suprafață construită desfășurată | procedura de autorizare, proiect redus |
| Autorizație clasică Anexa 2 |
Tot restul: etaj, subsol, peste 150 mp, mediu urban, zone protejate | procedura completă |
Casa din exemplul de mai sus, cu parter și mansardă de 145 mp la țară, intră pe treapta a doua. Nu la notificare, dar nici la dosarul complet.
Atenție la o necorelare din lege: definiția gospodăriei rurale din anexa nr. 1 cere o parcelă de minimum 1.000 mp, iar art. 264 alin. (4) și titlul Anexei 3 nu repetă condiția. Dacă ai parcela mai mică, cere confirmarea primăriei înainte să comanzi proiectul.
Ce trebuie să reții
- Nu e „fără autorizație”. E notificare, cu proiect, cu taxe și cu termene.
- Doar în intravilanul din mediul rural. Atenție: excluderea satelor din zonele metropolitane e scrisă în lege doar la anexe (plafonul de 50 mp cumulat), nu și la casa de 150 mp.
- Doar parter sau demisol + parter, fără subsol, maximum 150 mp desfășurați.
- Doar cu proiect-tip de la stat sau proiect de arhitect avizat de arhitectul-șef de județ.
- Anexele: 50 mp cumulat, nu fiecare.
- Răspunderea e a ta, a proiectanților și a executanților, nu a primăriei.
- Dacă ai mansardă și nu intri la notificare, mai există autorizația cu proiect simplificat pentru case la țară, până la P+M.
Dacă ai un teren la țară și vrei să știi dacă te încadrezi, cel mai ieftin lucru pe care îl poți face e să verifici înainte de a începe: regulamentul local de urbanism, dacă localitatea e sau nu în zonă metropolitană (contează doar pentru anexe, nu pentru casă), și dacă proiectul pe care îl ai în cap încape în „parter sau demisol și parter”. Scrie-ne și ne uităm pe situația ta concretă.
Vezi și: ghidul complet al noului Cod al urbanismului și ce lucrări poți face la casa existentă pe notificare — acolo regulile sunt mai largi și nu se limitează la mediul rural.
