Status legislativ
Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor a fost promulgat prin Decretul nr. 720 din 4 august 2026 și a devenit Legea nr. 169/2026. A fost publicat în Monitorul Oficial nr. 661 din 10 august 2026, deci intră în vigoare pe 25 august 2026 — la 15 zile de la publicare. Până atunci se aplică Legea 50/1991.
La balcoane sunt două întrebări diferite, iar în presă apar amestecate: „pot să îmi închid balconul?” și „ce fac cu balconul pe care l-am închis acum zece ani, fără acte?”. Noul Cod le tratează în două articole separate, cu proceduri separate. Mai jos e textul exact al legii pentru fiecare, plus ce înseamnă cele două formulări de care depinde totul: „în mod unitar” și „fără extinderea pe domeniul public”.
Care e situația ta
| Situația | Ce prevede Codul |
|---|---|
| Vreau să închid balconul acum, blocul nu e în zonă protejată | Notificare la primărie, cu proiect. Art. 294 alin. (2) lit. b) pct. iv |
| Vreau să închid balconul acum, blocul e în zonă construită protejată sau lângă un monument istoric | Nu apare pe lista de lucrări notificabile în astfel de zone. Rămâne autorizație de construire |
| Balconul e deja închis, fără acte | Autorizație de regularizare, dacă nu s-a extins pe domeniul public. Art. 301 alin. (2) |
| Vreau doar să schimb geamurile la un balcon deja închis legal | Se poate fără nicio formalitate, în condițiile de la Art. 299 alin. (2) lit. a) pct. 4 |
Situația 1: vreau să închid balconul acum
Codul are o secțiune întreagă despre lucrările care se pot face fără autorizație clasică, pe o procedură simplificată. Lista lucrărilor începe așa:
„(2) Lucrările de construire care pot fi executate în baza notificării transmisă autorităților administrației publice locale competente să emită autorizații de construire clădiri, cu respectarea reglementărilor urbanistice în vigoare, sunt următoarele:”
Art. 294 alin. (2)
Iar în interiorul listei, la intervențiile asupra clădirilor existente:
„b) realizarea de intervenții asupra construcțiilor existente în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice, după cum urmează:”
„iv. renovarea și extinderea bucătăriei, renovarea și extinderea băii, închiderea în mod unitar a logiilor și balcoanelor în apartamente locuințe colective;”
Art. 294 alin. (2) lit. b) pct. iv
Închiderea balconului la bloc nu mai cere autorizație de construire, dacă respecți trei condiții care ies din text:
1. Blocul e în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice.
2. E vorba de apartamente în locuințe colective — adică bloc. Terasa unei case individuale nu intră aici.
3. Închiderea se face „în mod unitar”. Aici e toată discuția.
Legea pune la un loc logiile și balcoanele. Logia e retrasă în volumul clădirii, balconul iese în consolă în afara fațadei — pentru regula asta, nu contează care din ele ai.
Și, atenție: „notificare” nu înseamnă „gratis și fără hârtii”. Înseamnă un dosar mai scurt, cu termene fixe. Procedura e mai jos.
Ce înseamnă „în mod unitar”
Aici trebuie să fiu direct: legea nu definește sintagma. Nu există în text nicio propoziție care să spună „prin închidere unitară se înțelege…”. Sunt două citiri posibile.
| Citirea | Ce ar însemna în practică |
|---|---|
| Unitar la nivelul blocului | Balconul tău se închide după aceeași soluție ca restul balcoanelor de pe fațadă: același tip de tâmplărie, aceeași împărțire, aceeași culoare, aceeași linie. |
| Unitar la nivelul balconului tău | O singură soluție coerentă pe balconul tău, nu petice adăugate în timp. |
Citirea prudentă e prima. Două argumente din text, nu din capul meu:
Punctul e scris special pentru „apartamente locuințe colective” — adică exact acolo unde fațada e comună și fiecare intervenție individuală se vede pe ea. N-ar avea sens o regulă de „unitar” care privește doar interiorul apartamentului tău.
Iar cuvântul „unitar” mai apare o dată în aceeași listă, chiar cu sensul de „pe toată clădirea”:
„vii. lucrări de reabilitare energetică unitară a anvelopei și/sau a acoperișului – dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/șarpantă – la clădiri de locuit individuale cu maxim 3 niveluri;”
Art. 294 alin. (2) lit. b) pct. vii
Ce e clar, în schimb, e că regulile locale rămân în picioare. Nu poți invoca notificarea ca să treci peste ele:
„(3) În cazul lucrărilor de construire ce fac obiectul notificării, respectarea reglementărilor urbanistice și reglementărilor tehnice privind calitatea în construcții aplicabile este obligatorie.”
Art. 297 alin. (3)
Dacă municipiul tău are un regulament de fațadă, un model aprobat de închidere pentru blocuri sau reguli în PUG despre aspectul exterior, ele se aplică în continuare. Notificarea scurtează procedura, nu suspendă regulile de urbanism.
Concret, înainte să comanzi tâmplăria: întreabă la primărie dacă există un model aprobat pentru zona sau blocul tău și uită-te ce au făcut vecinii de pe aceeași fațadă.
Pe fațada dinspre stradă, șapte balcoane din zece sunt deja închise cu tâmplărie albă, cu aceeași împărțire în trei ochiuri, montată pe parapetul existent.
Dacă închizi la fel — probabil te încadrezi la „în mod unitar”. Dacă alegi tâmplărie antracit, cu ochiuri de altă dimensiune, sau ridici parapetul cu un rând de zidărie, ai rupt linia fațadei. Riști ca primăria să îți răspundă la notificare că îți trebuie autorizație, sau să o respingă.
În schimb, dacă blocul tău e undeva în centrul Oradiei, verifică prima dată dacă ești sau nu în zonă construită protejată ori în zona de protecție a unui monument. Se vede în certificatul de urbanism. Dacă ești, discuția de mai sus nu se mai aplică deloc.
În zonele protejate regula e alta
Codul are un alineat separat pentru clădirile din zonele de protecție a monumentelor și din zonele construite protejate:
„(3) Pot fi executate lucrări de construire în baza notificării prealabile a autorității administrației publice locale și a serviciului deconcentrat al autorității centrale competente în domeniul protejării patrimoniului cultural și în baza acordului scris al acestui serviciu deconcentrat care conține condițiile și termenele de executare ale lucrărilor, numai pentru următoarele categorii de lucrări de construire realizate la construcții amplasate în zona de protecție a monumentelor sau în zone construite protejate […]”
Art. 294 alin. (3)
Lista care urmează după acest alineat cuprinde reparații la finisaje, înlocuiri de tâmplărie cu păstrarea golurilor, reparații interioare, instalații, sobe. Închiderea balcoanelor nu apare pe ea.
Iar cuvântul folosit e „numai pentru următoarele categorii”. Citit strict, într-o zonă protejată închiderea balconului nu se poate face pe notificare — rămâne pe autorizație de construire, cu avizul culturii.
Procedura de notificare, pe scurt
„(1) Notificarea executării lucrărilor de construire se realizează în toate cazurile prealabil începerii executării lucrărilor.”
„(2) Notificarea se completează și transmite de către titularul unui drept real principal asupra imobilului sau un al unui drept de creanță, după caz.”
„(4) Notificarea se realizează prin completarea unui formular de notificare și anexarea unui proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat realizat de către colective tehnice de specialitate conform particularităților proiectului, respectiv arhitecți cu drept de semnătură, ingineri constructori, precum și de alte tipuri de ingineri implicați în activitatea de construire, însoțite de plata taxelor prevăzute de lege în vederea emiterii autorizațiilor.”
Art. 295 alin. (1), (2) și (4)
Notifici înainte de a începe, nu după ce ai montat tâmplăria. Depune proprietarul apartamentului (sau, după formularea din lege, cel care are un drept de creanță asupra imobilului — textul adoptat e scris stângaci aici).
Ce depui: un formular, plus un proiect tehnic de execuție cu conținut simplificat făcut de specialiști cu drept de semnătură, plus taxele — legea le numește „taxele prevăzute de lege în vederea emiterii autorizațiilor”. Deci un balcon închis „pe notificare” tot are un cost de proiectare și un cost de taxe. Cât anume, nu scrie în Cod: taxele se stabilesc prin legislația fiscală și prin hotărâri locale.
Formularul de notificare se aprobă prin ordin de ministru, deci la data publicării acestui articol încă nu există. Transmiterea se face scris sau digital, iar primăria confirmă recepționarea.
După ce depui, primăria are 15 zile lucrătoare și poate face cinci lucruri:
| Ce poate face primăria | Ce înseamnă pentru tine |
|---|---|
| Nu răspunde | Aprobare tacită, la împlinirea a 15 zile lucrătoare de la primirea notificării. |
| Cere clarificări tehnice sau documente | Completezi. Termenele repornesc de la înregistrarea clarificărilor. |
| Cere documentații pentru avize | Se obțin prin Comisia pentru Acord Unic sau independent. |
| Îți spune că îți trebuie autorizație | Lucrarea ta nu se încadra pe notificare. Mergi pe procedura clasică. |
| Respinge notificarea | Doar motivat, dacă lucrarea contravine documentațiilor de urbanism sau altor condiții obligatorii. |
„a) aprobarea tacită, care produce efecte de la împlinirea unui termen de 15 zile lucrătoare de la primirea notificării.”
„(5) Termenul de realizare a lucrărilor notificate este valabil pentru un termen de 3 ani de la data expirării termenelor prevăzute la alin (1).”
„(6) Începerea lucrărilor notificate se realizează la 15 zile calendaristice după împlinirea termenului prevăzut la alin (1), lit. a) sau, după caz, de la împlinirea integrală a condițiilor menționate la alin (1) lit. b), c) și d).”
Art. 296 alin. (1) lit. a), alin. (5) și (6)
Dacă primăria tace: aștepți 15 zile lucrătoare până se aprobă tacit, apoi încă 15 zile calendaristice până poți începe efectiv. Adică în jur de cinci săptămâni de la depunere, dacă totul merge fără opriri.
Apoi ai 3 ani să faci lucrarea. Pentru un balcon e mai mult decât suficient.
Nu scapi de proiect, nu scapi de taxe și nu scapi de regulile de fațadă. Scapi de procedura lungă de autorizare: certificat de urbanism și așteptarea de luni de zile. Avize pot fi totuși cerute punctual, prin Comisia pentru Acord Unic, dacă primăria consideră necesar. În schimb, notificarea „are rolul unei declarații pe proprie răspundere” (Art. 297 alin. 2), iar răspunderea pentru nerespectarea regulilor aparține beneficiarului, proiectanților și executanților (Art. 297 alin. 4) — nu primăriei. Dacă te-ai încadrat greșit, nu ai scuza „mi-a aprobat primăria”.
După ce termini lucrarea
„(5) Beneficiarul lucrărilor de construire notificate are obligația amplasării la loc vizibil a panoului de identificare a investiției, la începerea lucrărilor de construire.”
„(6) Realizarea recepției la terminarea lucrărilor de construire realizate în baza notificării se efectuează între executant, beneficiar și un reprezentant al unității administrativ-teritoriale, iar o copie după procesul-verbal de recepție semnat între părți se înregistrează în Registrul Național al Construcțiilor.”
„(7) Intabularea în cartea funciară a lucrărilor executate în baza notificării se realizează în baza dovezii transmiterii notificării și a verificării înregistrării în Registrul Național al Construcțiilor.”
Art. 298 alin. (5), (6) și (7)
Lucrarea notificată se termină cu recepție, la care participă și un reprezentant al primăriei, iar procesul-verbal se înregistrează. Abia pe baza notificării și a acestei înregistrări poți intabula modificarea în cartea funciară.
Panoul de identificare a investiției e cerut la orice lucrare notificată, deci și la un balcon. E o obligație care pare gândită pentru șantiere mai mari, dar textul nu face excepții.
Partea cu intabularea contează mai mult decât pare: dacă vinzi apartamentul, cumpărătorul și banca se uită în cartea funciară. Un balcon închis și neînscris e o discuție la notar.
Situația 2: balconul e deja închis, fără acte
Aici intervine o secțiune complet separată din Cod, „Autorizația de regularizare”.
„(1) În situația în care au fost realizate lucrări cu nerespectarea autorizației de construire sau în absența acesteia, titularul lucrării are obligația de a solicita emiterea unei autorizații de regularizare, autorității administrației publice competente să emită și autorizația de construire.”
Art. 301 alin. (1)
„(2) Autorizația de regularizare se poate emite doar pentru clădirile cu funcțiunea de locuințe unifamiliale cu regim de înălțime parter/parter și etaj cu o suprafață construită desfășurată de maximum 150 mp, care nu sunt monumente istorice și sunt situate în afara zonelor de protecție ale monumentelor istorice sau a zonelor construite protejate, pentru anexe ale locuințelor, anexe gospodărești sau anexe ale exploatațiilor agricole în suprafață construită desfășurată de maximum 150 mp și pentru lucrări de închidere a balcoanelor fără extinderea pe domeniul public.”
Art. 301 alin. (2)
Alineatul enumeră trei categorii care se pot regulariza. Închiderea balcoanelor e a treia, de sine stătătoare. Nu trebuie să ai casă unifamilială, nu trebuie să te încadrezi în 150 mp — condițiile acelea sunt legate de primele două categorii (locuințele unifamiliale și anexele), nu de balcoane.
Al doilea lucru important: legea scrie „are obligația de a solicita”. Regularizarea nu e o favoare pe care ți-o face primăria dacă vrei tu. E o obligație a proprietarului.
Al treilea: spre deosebire de alte categorii de construcții neautorizate, pentru care Codul deschide o fereastră de maximum 1 an de la intrarea în vigoare, balcoanele sunt pe lista permanentă de la alin. (2). Textul nu pune un termen-limită pentru ele. Tot din acest motiv, taxele înzecite prevăzute de Cod pentru categoriile din fereastra de un an nu se aplică balcoanelor.
Condiția „în afara zonelor de protecție ale monumentelor istorice sau a zonelor construite protejate” e scrisă, gramatical, lipită de prima categorie — locuințele unifamiliale. Pentru balcoane textul nu o repetă. Nu deduce de aici că un balcon închis în centrul istoric se regularizează automat: e o formulare neclară, iar primăria poate citi altfel. Dacă ești în zonă protejată, întreabă înainte să faci demersuri.
Ce înseamnă „fără extinderea pe domeniul public”
A doua formulare de care depinde totul. Și, ca și „în mod unitar”, Codul nu o definește. Ce se poate spune cu certitudine din text e doar atât: dacă închiderea s-a extins pe domeniul public, ieși din categoria care se poate regulariza.
Ideea din spate e simplă. Balconul tău există deja și e parte din clădire. Dacă îl închizi în conturul lui actual — tâmplărie montată pe parapetul și pe placa existente — nu ocupi nimic în plus din ce nu era deja al blocului.
Problema apare când închiderea mărește balconul: console noi, prelungiri de placă, tâmplărie scoasă în afara parapetului, un volum care avansează peste trotuar sau peste spațiul verde din fața blocului. Trotuarul și spațiul verde dintre bloc și stradă sunt, de regulă, domeniu public.
Asta e citirea rezonabilă a formulării, nu o definiție legală. Nu există în Cod un centimetru de la care începe „extinderea”. Dacă ai dubii, măsoară și du măsurătoarea la primărie înainte, nu după.
Apartamentul A. Balcon de 1,20 × 4,00 m, închis în 2009 cu tâmplărie PVC montată pe parapetul de beton existent. Nimic nu a ieșit din conturul balconului. Aceasta e situația tipică pentru care Codul deschide regularizarea.
Apartamentul B. Același balcon, dar proprietarul a turnat o prelungire de placă de 60 cm spre stradă, sprijinită pe doi stâlpi în spațiul verde din fața blocului, și a închis tot ansamblul. Aici s-a ocupat teren în plus, iar stâlpii sunt pe domeniu public. Ieși din „fără extinderea pe domeniul public”.
Al doilea caz nu e fără soluție, dar soluția e alta: legea permite primăriei să ceară aducerea la conformitate sau o desființare parțială, adică exact demontarea prelungirii.
Ce verifică primăria înainte să emită regularizarea
„(3) Autorizația de regularizare se emite de către autoritatea publică prevăzută la alin. (1), numai dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile impuse de legislația specială privind protecția mediului, cerințele fundamentale aplicabile construcțiilor prevăzute la art. 398, cerințele specifice imobilelor cu caracter special aparținând instituțiilor din SNAOPSN și au fost respectate reglementările urbanistice aplicabile.”
Art. 301 alin. (3)
„(9) Verificarea respectării cerințelor fundamentale de calitate în construcții se face pe bază de expertize tehnice întocmite de experți tehnici în construcții atestați pentru fiecare domenii și specialități, respectiv rezistență mecanică și stabilitate, securitate la incendiu, igienă, sănătate și mediu înconjurător, siguranța și accesibilitatea în exploatare, protecție împotriva zgomotului și economie de energie și izolare termică […]”
„(10) În vederea emiterii autorizației de regularizare, autoritatea publică locală poate solicita, efectuarea unor lucrări de aducere la conformitate cu reglementările urbanistice și/sau a reglementărilor tehnice privind calitatea în construcții.”
Art. 301 alin. (9) și (10)
Cuvântul care contează e „cumulativ”. Nu se bifează două din patru condiții.
Iar verificarea nu se face din ochi: se face pe bază de expertiză tehnică, făcută de un expert atestat, pe specialitățile enumerate mai sus. Expertiza o plătești tu. Pentru un balcon, expertiza relevantă e în primul rând cea de rezistență — placa balconului a fost calculată pentru o anumită încărcare, iar tâmplăria, zidăria de parapet și eventualele finisaje adaugă greutate.
Verificarea respectării regulilor de urbanism o face compartimentul de specialitate din primărie sau, dacă acolo nu există personal calificat, un specialist cu drept de semnătură angajat de tine.
Și primăria îți poate cere lucrări de aducere la conformitate înainte de a-ți da actul — de exemplu, schimbarea tâmplăriei ca să se potrivească cu restul fațadei.
Dacă nu se poate regulariza
„(5) În situația în care condițiile prevăzute la alin. (3) și (4) nu sunt îndeplinite în mod cumulativ, autoritatea publică locală aplică prevederile legale privind desființarea lucrărilor realizate.”
„(6) În situația în care există soluții tehnice pentru îndeplinirea cumulativă a alin. (3) și (4), autoritatea publică locală poate impune obținerea unei autorizații de construire sau desființare parțială, după caz.”
Art. 301 alin. (5) și (6)
Dacă nu se poate deloc — se desființează. Dacă există soluție tehnică, primăria poate cere aducerea la conformitate printr-o autorizație de construire sau o desființare parțială. Reține cele două limite: e o posibilitate a autorității, nu un drept al tău, iar „parțial” nu înseamnă garantat că păstrezi restul — depinde de soluția tehnică acceptată.
Ordinea în care se citesc cele două alineate contează: alin. (6) e scăparea. Merită întotdeauna căutată o soluție tehnică înainte să accepți că trebuie demontat tot.
Cât te costă dacă nu faci nimic
„(11) Pentru clădirile executate cu nerespectarea autorizației de construire sau fără respectarea procedurilor legale privind autorizarea executării lucrărilor de construire, care nu au fost încă regularizate potrivit prevederilor prezentului articol până la data intrării în vigoare a prezentului Cod, valoarea impozitului pe clădiri se majorează cu 100%, de la data constatării situației de construire neautorizată de către autoritatea publică locală competentă, până la obținerea autorizației de regularizare sau desființarea lucrărilor realizate fără autorizație, conform dispozițiilor legale. Plata impozitului nu produce efecte privind regularizarea construcției din punct de vedere al obligațiilor impuse de legislația privind urbanismul și calitatea în construcții și nu înlătură aplicarea sancțiunilor privind disciplina în construcții.”
Art. 301 alin. (11)
Impozitul pe clădire se dublează. Nu de la data la care ai închis balconul, ci de la data la care primăria constată situația, și ține până regularizezi sau demontezi.
Ultima frază e cea mai importantă și cea mai des ignorată: plata impozitului majorat nu îți legalizează nimic. Plătești dublu și rămâi tot neregularizat, cu sancțiunile de disciplină în construcții deasupra.
O rezervă onestă: alineatul vorbește despre „clădirile executate” și despre „impozitul pe clădiri”. Dacă o închidere de balcon declanșează sau nu această majorare, textul nu spune explicit. Nu miza pe interpretarea favorabilă.
„(12) După împlinirea termenului prevăzut la alin.(7), autoritățile administrației publice locale pot proceda la desființarea lucrărilor neautorizate cu recuperarea cheltuielilor sau, după caz, au obligația de a solicita instanței competente desființarea construcțiilor realizate cu nerespectarea autorizației de construire sau fără respectarea procedurilor legale privind autorizarea executării lucrărilor de construire, care nu au obținut autorizația de regularizare.”
Art. 301 alin. (12)
Termenul de la alin. (7) e fereastra de maximum 1 an de la intrarea în vigoare a Codului. După ea, primăria poate trece la desființare pe cheltuiala ta sau trebuie să ceară asta în instanță, prin primar, în 30 de zile de la expirarea termenului. Hotărârea judecătorească de desființare e titlu executoriu.
Aici textul e din nou neclar. Pe de o parte, pentru balcoane regularizarea de la alin. (2) nu are termen. Pe de altă parte, alin. (12) dă primăriei pârghia de desființare, după un an, pentru orice lucrare neautorizată care n-a obținut regularizarea. Practic: primul an de la intrarea în vigoare e fereastra în care merită să te miști, nu ultima.
Ce poți face oricum, fără nicio formalitate
Dacă balconul e deja închis legal și vrei doar să schimbi tâmplăria pentru că e veche, Codul are un răspuns separat:
„4. reparații și înlocuiri de tâmplărie exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor și tâmplăriei, inclusiv în situația în care se schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări;”
Art. 299 alin. (2) lit. a) pct. 4
Nici notificare, nici autorizație. Condiția e să păstrezi forma, dimensiunile golurilor și ale tâmplăriei. Materialul poate să se schimbe — de la lemn la PVC, de exemplu — și tot intri aici.
Din momentul în care modifici împărțirea, mărești golul sau schimbi forma, ai ieșit din acest punct și te muți pe notificare. Iar regula se aplică în afara zonelor construite protejate și a zonelor de protecție a monumentelor istorice.
Trei lucruri pe care legea nu le spune
Le pun laolaltă ca să nu rămâi cu impresia că totul e clar:
- Ce înseamnă exact „în mod unitar”. Nu există definiție. Interpretarea o dă primăria, prin răspunsul la notificare.
- Ce înseamnă exact „extindere pe domeniul public”. Nu există prag, nu există centimetri.
- Dacă e nevoie de acordul vecinilor sau al asociației de proprietari. În secțiunea despre notificare din Cod nu apare nicio astfel de condiție. Asta nu înseamnă că nu se aplică alte legi — vezi imediat mai jos.
Fațada e parte comună, iar Legea nr. 196/2018 are propria regulă. Art. 39 cere, pentru modificări constructive la elemente ale condominiului și pentru schimbarea aspectului fațadei, acordul a două treimi dintre proprietarii membri ai asociației și acordul tuturor proprietarilor direct afectați. Tot acolo se cere ca aspectul fațadei să fie modificat unitar pe întreg condominiul, indiferent câte asociații există în clădire.
Aici apare și o tensiune pe care merită să o știi: art. 39 vorbește despre lucrări făcute „în baza autorizației de construire”, în timp ce noul Cod mută închiderea balconului pe notificare. Cele două texte nu au fost corelate. Concluzia prudentă: notificarea la primărie nu îți ține loc de acordul asociației și al vecinilor direct afectați. Ia-le pe amândouă, în scris, înainte să comanzi tâmplăria.
Ce trebuie să reții
- Închiderea balconului la bloc trece de la autorizație la notificare, dar numai în afara zonelor protejate și numai dacă se face „în mod unitar”.
- Notificarea înseamnă tot proiect, taxe și termene: aprobare tacită la 15 zile lucrătoare, start la încă 15 zile calendaristice, valabilitate 3 ani.
- Notificarea e o declarație pe proprie răspundere. Dacă te-ai încadrat greșit, răspunderea e a ta și a proiectantului.
- Balcoanele închise deja fără acte se pot regulariza, dacă nu s-au extins pe domeniul public. E o obligație, nu o opțiune.
- Regularizarea cere expertiză tehnică plătită de tine și poate veni cu lucrări de aducere la conformitate.
- Dacă nu regularizezi: impozit majorat cu 100% de la constatare, iar după fereastra de un an, primăria poate cere desființarea.
- Ambele formulări-cheie — „în mod unitar” și „fără extinderea pe domeniul public” — sunt nedefinite în lege. Întreabă înainte, nu după.
Dacă ai un balcon pe care vrei să îl închizi sau unul închis de ani de zile fără acte, cel mai ieftin pas e verificarea: în ce zonă e blocul, ce s-a făcut pe restul fațadei, dacă închiderea a ieșit sau nu din conturul original. Scrie-ne și ne uităm pe situația ta concretă, înainte să comanzi ceva.
Vezi și: ghidul complet al noului Cod, cum funcționează autorizația de regularizare în general, și ce alte lucrări la locuință se pot face pe notificare.
