Status legislativ
Regulile de mai jos se aplică deja.
Ordinul MDLPA nr. 904/2023 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 470 din 29 mai 2023. Obligația s-a extins în două trepte: întâi pentru documentațiile finanțate din PNRR și de la bugetul de stat, iar din 1 ianuarie 2025 pentru toate, indiferent de sursa de finanțare.
Dacă ai comandat sau ai elaborat un PUZ în ultimii doi ani, ai auzit probabil întrebarea „aveți și GeoPackage-ul?”. Nu e un moft al vreunei primării. E o obligație legală, iar documentația care nu o respectă poate fi refuzată la depunere. Articolul explică întâi ce înseamnă pentru cine plătește documentația, apoi coboară în detaliul tehnic pentru cine o elaborează.
Ce s-a schimbat, în două fraze
Până în 2023, o documentație de urbanism se preda ca set de planșe: desene, în general CAD, plus piese scrise. Fiecare primărie le arhiva cum putea, iar informația din ele rămânea blocată în desen.
Ordinul 904/2023 a adăugat o cerință nouă, care nu înlocuiește planșele, ci se adaugă lângă ele: pe lângă desene, documentația se predă și ca set de date spațiale — o bază de date geografică într-un fișier cu extensia .gpkg. Scopul e ca reglementările urbanistice să devină interogabile: statul să poată răspunde automat la întrebări de tipul „ce POT are parcela asta” fără să deschidă o planșă și să citească un text.
„(1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, planurile de amenajare a teritoriului județean și documentațiile de urbanism finanțate prin componenta 10 – Fondul local din cadrul Planului național de redresare și reziliență sau prin programe de finanțare cu fonduri de la bugetul de stat se realizează în conformitate cu normele tehnice prevăzute în anexa nr. 1 și în anexa nr. 2”
„(2) Începând cu 1 ianuarie 2025, planurile de amenajare a teritoriului județean și documentațiile de urbanism se realizează în conformitate cu normele tehnice prevăzute în anexa nr. 1 și în anexa nr. 2 la prezentul ordin, indiferent de sursa de finanțare.”
Ordinul MDLPA 904/2023, art. II
Prima etapă a lovit doar documentațiile plătite din bani publici — cele din PNRR și cele finanțate de la buget. A doua etapă, din 1 ianuarie 2025, a șters excepția: contează documentația, nu cine o plătește. Un PUZ comandat de un dezvoltator privat intră la fel de mult sub regulă ca un PUG de primărie.
Partea I — pentru beneficiari: de ce vă costă mai mult și durează mai mult
Dacă sunteți dezvoltator, proprietar sau primărie și comandați o documentație, GeoPackage-ul înseamnă trei lucruri concrete.
1. E o livrare separată, nu un buton de export
Aici e neînțelegerea cea mai scumpă. Mulți presupun că, dacă planșele sunt deja în format digital, fișierul .gpkg iese dintr-un „salvează ca”. Nu iese.
Un desen CAD e o colecție de linii, arce și texte care arată ca o hartă. O bază de date geospațială e o colecție de obiecte care știu ce sunt: fiecare poligon are un cod de zonă funcțională, un POT, un CUT, un regim de înălțime, o legătură către articolul din regulament. Trecerea de la primul la al doilea nu e o conversie de format, e o structurare a informației. Cineva trebuie să decidă, poligon cu poligon, ce reprezintă.
Într-un PUZ, hașura care marchează o zonă de locuințe individuale poate fi, în CAD, un simplu contur pe un layer numit „L”. Omul care citește planșa înțelege din legendă ce înseamnă.
În GeoPackage, același contur trebuie să fie un poligon închis, fără suprapuneri cu vecinii, cu un cod de zonă funcțională dintr-un nomenclator fix, cu valorile de POT și CUT completate ca numere și cu trimitere la articolul corespunzător din regulamentul local. Dacă în desen conturul nu se închide sau se suprapune peste zona vecină, în bază de date devine eroare.
2. Cereți-l din contract, nu la final
Cea mai frecventă situație neplăcută: documentația e gata, planșele sunt aprobate în comisie, iar la depunere se cere setul de date spațiale, care nu a fost prevăzut în contract. Urmează o negociere în care nimeni nu are dreptate complet.
Formularea utilă în contract e explicită: documentația se predă inclusiv ca set de date spațiale în format GeoPackage, conform Ordinului MDLPA 904/2023, validat fără erori blocante cu validatorul publicat de minister. Ultima parte contează cel mai mult — fără ea, „am livrat un .gpkg” poate însemna orice.
3. Adăugați timp în grafic
Structurarea datelor nu se face în paralel cu desenul, ci după ce reglementările s-au stabilizat. Dacă în ultima ședință se schimbă limita unei zone, se schimbă și în bază de date, iar validarea se reia. Un grafic realist tratează setul de date ca pe o etapă cu durata ei, nu ca pe o formalitate de o zi.
Setul de date spațiale nu e un export, e o livrare cu muncă în spate. Trece în contract, cu cerința de validare fără erori blocante, și primește loc separat în grafic. Altfel îl descoperiți la depunere, când e cel mai scump.
Partea II — pentru proiectanți: ce cer efectiv normele tehnice
De aici încolo, articolul intră în detaliile din anexele ordinului și din normele tehnice publicate de minister.
Formatul și versiunea
Formatul obligatoriu e GeoPackage, un standard deschis al consorțiului OGC. Un fișier .gpkg este, tehnic vorbind, o bază de date SQLite cu extensii pentru date geografice. De aici vine avantajul practic: tot setul — geometrii, atribute, sisteme de coordonate, relații — stă într-un singur fișier care se copiază ca orice alt fișier.
Versiunea cerută este 1.3.1. Normele admit și versiunea 1.2.0, dar ca excepție, numai când aplicația GIS folosită nu poate produce versiunea mai nouă. Versiunea se poate verifica direct în fișier, interogând PRAGMA user_version.
Sistemul de coordonate
Obligatoriu Stereografic 1970, cod EPSG:3844. Nu e o preferință, e condiție de validare: un set corect desenat, dar într-un alt sistem, pică.
Consecința practică, ușor de ratat: suprafețele și lungimile se calculează în coordonate plane, nu pe elipsoid. Dacă softul e configurat să măsoare geodezic, ariile raportate în atribute nu se vor potrivi cu cele calculate la validare.
Cele 11 straturi minime
Normele definesc o structură minimă de straturi. „Minimă” înseamnă că pot exista și altele, dar acestea nu pot lipsi. Denumirile se respectă exact — validatorul le caută după nume.
| Strat | Ce conține |
|---|---|
| PlanSpatial | Identitatea documentației: ce plan e, pentru ce teritoriu, în ce stadiu |
| ZFExistenta | Zonele funcționale în situația existentă |
| ZFPropusa | Zonele funcționale propuse prin documentație |
| ZonaReglementareSuplimentara | Zonele cu reglementări peste cele de bază: protecție, servituți, restricții |
| RegulamentLocalUrbanism | Regulamentul, ca text legat de zone |
| RegulamentLocalUrbanismDetaliat | Indicatorii pe zonă: POT, CUT, regim de înălțime și restul valorilor |
| LimitaIntravilanExistenta | Limita intravilanului în vigoare |
| LimitaIntravilanPropusa | Limita intravilanului propusă |
| ReteleTehnicoEdilitare | Rețelele de utilități |
| CaiComunicatie | Rețeaua de circulații |
| ReglementariUrbanisticePunct | Reglementările punctuale, care nu au întindere pe suprafață |
Perechea ZFExistenta / ZFPropusa e cea care dă cele mai multe bătăi de cap, pentru că acolo intră clasificarea funcțiunilor. Codurile se iau din nomenclatoare fixe, pe niveluri — nu se inventează, nu se prescurtează, nu se traduc.
Structura pachetului de livrare
Nu se predă un fișier izolat, ci un folder cu structură fixă, denumit după un tipar care conține județul, unitatea administrativ-teritorială, codul SIRUTA, tipul documentației și data:
JUD_UAT_SIRUTA_PUG_DDMMYYYY/
0_Seturi_date_spatiale/
1_Studii_fundamentare/
2_Piese_scrise/
3_Piese_desenate/
4_Avize_acorduri/
Folderele nu se redenumesc și nu se comasează. Un pachet cu structură proprie, oricât de logică, e un pachet neconform.
Validatorul: singura opinie care contează
Ministerul publică un validator desktop care verifică setul de date împotriva unui set de reguli. Regulile sunt de două feluri:
- BLOCKER — eroare critică. Documentația nu poate fi acceptată până nu se rezolvă.
- WARNING — semnalare. Nu oprește depunerea, dar arată ceva ce merită verificat.
Numărul de reguli diferă de la un tip de documentație la altul; pentru PUG erau, la data scrierii articolului, peste două sute. Cifra exactă contează mai puțin decât obiceiul de a rula validatorul: e disponibil public, iar rezultatul lui e criteriul după care documentația trece sau nu.
Rulați validatorul devreme și des, nu o singură dată la final. Un set cu douăzeci de erori blocante găsite din prima săptămână se repară pe măsură ce lucrați. Aceleași douăzeci de erori descoperite cu trei zile înainte de depunere înseamnă nopți pierdute, pentru că multe se rezolvă în amonte, în desen, nu în bază de date.
Capcanele care se repetă
Din tiparul regulilor de validare se văd problemele care apar cel mai des:
- Topologie — poligoane care nu se închid, suprapuneri între zone vecine, goluri între poligoane care ar trebui să fie lipite. În desen nu se observă; în bază de date sunt erori.
- Sistemul de coordonate — set corect, proiecție greșită. Se verifică din primul minut, nu la final.
- Coduri în afara nomenclatorului — o funcțiune scrisă „cum se zice la noi” în loc de codul din listă.
- Formatul datelor calendaristice — se cere ISO 8601, adică
AAAA-LL-ZZ. Un câmp de tip dată-oră în locul unei date simple e o eroare curentă. - Neconcordanțe între straturi — indicatorii din regulamentul detaliat care nu se potrivesc cu zonele la care ar trebui să se refere.
- Toleranțe — normele lucrează cu toleranțe explicite la potrivirea cu limitele administrative și la valorile numerice. Nu se compară exact la virgulă, dar nici nu se acceptă orice abatere.
Ce se întâmplă cu aceste reguli în noul Cod
Întrebarea apare firesc, având în vedere că noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor abrogă Legea 350/2001, iar Ordinul 904/2023 modifică tocmai normele de aplicare ale acelei legi.
Răspunsul, în textul adoptat: normele tehnice pentru seturile de date spațiale sunt exceptate explicit de la abrogare. Codul abrogă Ordinul 233/2016 în ansamblu, dar păstrează în vigoare anexele care conțin normele tehnice pentru documentațiile de urbanism și pentru planurile de amenajare a teritoriului județean.
Obligația de GeoPackage nu dispare odată cu noul Cod. Rămâne exact așa cum e azi, iar munca de structurare a datelor nu devine inutilă.
Concluzie
GeoPackage-ul nu e o formalitate administrativă în plus, e schimbarea naturii livrabilului: de la desen la bază de date. Cine tratează cerința ca pe un export de la sfârșit o plătește de două ori — o dată în întârzieri, a doua oară în refaceri.
Pentru beneficiar, tot ce contează încape în trei rânduri: cere-l în contract, cere-l validat, lasă-i loc în grafic. Pentru proiectant, diferența dintre o predare liniștită și o săptămână pierdută stă într-un singur obicei — validatorul rulat de la început, nu la final.
Vă facem documentația în GeoPackage
Preluăm planșele așa cum sunt și livrăm setul de date spațiale conform Ordinului 904/2023, validat fără erori blocante. Pentru PUZ, PUG, PUD sau PATJ. Trimiteți-ne fișierele și vă spunem în 24–48 de ore ce e de făcut și cât durează.
